În luna iunie am avut bucuria şi responsabilitatea de a participa la o serie de manifestări care reflectă angajamentul nostru comun față de patrimoniul cultural şi identitar al românilor. La începutul lunii iunie, Institutul de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Hunedoara şi ASTRA, a organizat la Deva conferinţa internaţională „Instituţiile în serviciul naţiunii – 160 de ani de la înfiinţarea Academiei Române şi 165 de ani de la înfiinţarea ASTREI”. Am avut onoarea de a prezenta comunicarea „Despărţăminte şi cercuri – dar mereu pentru unitate şi identitate naţională”, o reflecţie asupra modului în care aceste structuri civice şi culturale au funcţionat, de-a lungul secolelor, ca liant al conştiinţei naţionale. În intervenţia mea am subliniat că Academia Română şi ASTRA nu sunt doar instituţii istorice, ci comunităţi vii de idei şi practici care au modelat limba, educaţia şi cercetarea românească. Ele au făcut posibilă edificarea unei unităţi spirituale, nu prin uniformizare, ci prin respectul pentru diversitate şi dialogul între gazetele locale, despărţaminte şi cercuri ce au păstrat, transformat şi transmis valorile noastre. Am pledat pentru continuarea cercetării critice şi a implicării active a instituţiilor academice în viaţa publică, astfel încât memoria colectivă să rămână o resursă vie pentru generaţiile prezente şi viitoare.
La 16 iunie, sub egida Academiei Române, filiala Cluj și a Despărțământului Cluj al ASTREI, am participat la dezbaterea „Maramureş, ţara celor 4 ţări”, la Catedrala Episcopală „Sf. Treime” din Baia Mare. Evenimentul, dedicat Ţării Maramureşului, Ţării Lăpuşului, Ţării Chioarului şi Ţării Codrului, a fost un prilej pentru a reafirma importanţa studiului regional ca element constitutiv al identităţii naţionale. Am accentuat necesitatea valorizării tradiţiilor locale în contextul unei istorii care ne uneşte. Am rostit o comunicare în care am făcut referire la spiritualitatea Maramureșului, începând din secolul al XI-lea până astăzi, la 100 de ani de la sfințirea Mănăstirii Rohia. De asemenea, am vorbit despre Maramureș ca „țară” a Crăciunului și ca tărâm al oamenilor liberi, care au opus rezistență și împotriva ultimei opresiuni comuniste (1948-1958) prin călugării din munți și prin grupurile de partizani.
Privind spre viitor, mă voi alătura, între 27 şi 29 iunie, Festivalului Internaţional de Literatură, Artă şi Tradiţii „Zilele Iei – Zilele Poeziei” de la Târgu Lăpuş, unde voi susţine tema „Cultură, identitate naţională şi unitate de neam în istorie, literatură şi artă”. Voi dialoga cu scriitori, cercetători şi comunităţi locale pentru a confirma că arta şi ştiinţa rămân împreună cele mai puternice instrumente ale coeziunii noastre culturale.
