… poate ar fi bine să învățăm să adunăm binele ca albinele. Nu am auzit ca acestea să se plângă de flori, iar când adună nectarul nu strivesc corola florii și nici sămânța ei. Florile, la rândul lor, când primesc albinele, își desfac petalele înmiresmându-le; nu le ceartă, ci le odihnesc, ne le iau plată pentru găzduire, ci își doresc ceara lor pentru răni.
Să învățăm și de la soare, căci el răsare peste toți… Prea ne găbim ca niște hoți!
Îngăduiți-vă unii pe alții, „iertând unii altora… după cum şi Hristos v-a iertat vouă, aşa să iertaţi şi voi” (Col 3,13), înmulțind pacea!
